ăăă,da!Pentru o clipa am inchis ochii si parca i-as fi tinut inchisi o vesnicie.N-am mai iesit din "asta".Nu stiu..nu,nu am visat!Sau..mi-am imaginat?Nu,a fost ceva,ceva sec.Tin minte ca totul era verde inchis,o camera goala din care am iesit singura intr-un loc imens lafel de verde.Siii,eram cu tine.Da,eram!Era foarte intunecat,iar tu mi-ai spus sa nu ma sperii,dupa care am pasit mai departe.Si mergeam asa,in gol,nicaieri.Si tin minte ca treceam pe langa niste oameni care,care nu vorbeau.Defapt nici nu stiu daca erau oameni,adica erau un fel de omuleti,ca oamenii numai ca nu vorbeau.Noi eram singurii care ne tineam de mana,restul mergeau cu privirea tinta inainte si parca erau suparati unii pe altii,dar totusi nu se certase-ra.Deodata vine un vant foarte puternic si rece ,iar pe la tampla imi trec cu o viteza nemaivazuta multe litere,care se aseaza in fata mea si incep sa tipe.Ele m-au intrebat daca"promit" si am raspuns "da",dar nu stiam la ce se refera si deodata s-a facut totul alb si natura era altfel,intrase-m intr-un loc unde toti se tineau de mana si se dadeau cu rolele.Toata lumea radea si nu exista "rau" sau"nepasare".
Stau si acum si ma-ntreb cum ar fi lumea asta cu omuleti fericiti care se tin de mana si au o inimioara mica deasupra capului?
Prea lafel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu